Timpul propice pentru distractie si responsabilitatea

Romanii asociaza frecvent ideea de soare, de timp liber cu mersul la gratar. Desi ciudat caci a manca mancare grasa pe timp de vara este parca pe alta lungime de unda- acolo unde soarele te topeste pe picioare parca ai dori sa te racoresti in schimb, pofta de mancare se schimba si ea iar carnea devine un aliment mai greu acceptat in meniu. Mai mult decat atat este caldura infernala pe care sa o suporti pana cand sfaraind pe gratar carnea se gateste complet.

Insa intelegem diferenta de gusturi, este ceea ce unii definesc a fi distractie maxima si nimeni nu contesta asta. Dar tinand cont de noile reglementari conform carora nu se permite instalarea gratarului si a ariei de picnic oriunde in zona de padure suntem oarecum limitati cand vine vorba de o astfel de metoda de distractie. Ori nu am stiut pana acum sa apreciem natura, ori pur si simplu se incearca a fi in pas cu tarile civilizate.

Riscul este unul clar si multi au si patit-o; amenda este una care nu bucura pe nimeni caci ajungi sa platesti pentru o zi de distractie dublu fata de cat ai planuit si asta nu pentru alte cumparaturi. De ce zone special amenajate pentru gratare? Ar fi improrpiu spus astfel si este de la sine inteles ca se necesita mai degraba astfel de locuri decat oriunde in padure fumul sa polueze, muzica sa deranjeze si mizeria lasata sa ramana dovada vie ca acolo a fost cineva. In acelasi timp insa este limitarea impunsa din start cu astfel de reglementari caci pana la urma nu sunt suficiente locuri amenajate in acest sens.

Cu un adevar undeva la mijloc, cu unii care pur si simplu nu concep un concediu fara un gratar insa in numele acestei dorinte nu respecta un minim de decenta in a avea grija de mediul inconjurator un gratar pe timp de vara suna fie ideal fie ramas o dorinta undeva departe. E totusi prea obositor sa cauti un loc special amenajat unde probabil trebuie sa si strangi dupa tine...